Apropo de economie

Iata un lucru chiar interesant pe care l-am gasit pe scribd si anume: Buletinul Statistic Lunar. Sunt prezentate evolutiile din domeniul socio-economic. L-am pus aici ca sa mai ma uit si eu peste el.

Despre masurile anticriza si de reducere a deficitului bugetar

Iata ce ne informeaza Mediafax:

Şeful FMI: Fondul a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei bogaţi

 Directorul general al FMI, Dominique-Strauss Kahn, a apreciat:

"România este într-o situaţie mai dificilă decât credeam şi decât o credea şi ea. I-am spus: în aceste condiţii vom accepta ca deficitul bugetar pe care l-am convenit să fie puţin mai mare pentru că în felul acesta vom susţine creşterea economică. Totuşi, situaţia s-a degradat mai mult decât am crezut şi ca urmare am cerut noi măsuri" (sublinierea mea)

Boc: Salariile şi pensiile vor fi reduse şi pot fi majorate în 2011 doar prin restructurare

Boc: FMI propunea taxe mari şi salarii mici. Guvernul a ales ca bogaţii să fie altfel impozitaţi

Ca sa fiu sincer, actiunile intreprinse de Guvern mi se par destul de riscante deoarece este foarte greu sa restructurezi brusc, in numai 6 luni de zile, un aparat bugetar foarte stufos, lucru care nu s-a facut in ani de zile.
Emil Boc a apreciat:

"Pentru mine ar fi foarte simplu să spun că nu ne vom atinge de salarii şi pensii, probabil că în acel moment voi fi aplaudat în Piaţa Victoriei de către sindicalişti şi ceilalţi şi nu voi mai fi hulit, dar ce se va întâmpla? Mai putem plăti câteva luni salariile şi pensiile, ne mai putem împrumuta, dar până la un punct. Uitaţi-vă în spate, am avut o creştere economică bazată pe împrumut şi consum, am trăit din împrumut şi din consum cu credit pe buletin. Toată clasa politică şi eu sunt parte a acestor lucruri care s-au întâmplat, dar poate că este cazul să oprim această evoluţie negativă cu orice cost politic, personal sau de partid", a adăugat şeful Guvernului. (sublinierea mea)

 Totusi, poate ca Guvernul ar fi trebuit sa ia in calcul reducerea deficitului bugetar prin crestere de taxe si impozite, deci prin marirea veniturilor si nu neaparat prin reducerea cheltuielilor, sau printr-o impozitare diferentiata sau progresiva, asa cum a propus PSD. Taierea cheltuielilor este o masura dura, adevarat lucrul asta, dar se pune problema daca este cea mai potrivita masura si daca, odata luata aceasta masura, ea este si eficace, cu efecte pozitive in viitor.Pe de alta parte, impovararea unui sector privat fragil cu taxe si impozite mai mari, in conditiile in care acest sector s-a contractat cu 20%, dupa cum afirma Sebastian Vladescu, ar putea sa afecteze destul de grav mediul privat si de afaceri, adica sectorul productiv de la noi din tara.
Felul in care mi se pare mie solutia propusa de Guvern este ca aceasta e prea "pe muchie de cutit", prea simpla, nu stiu cum sa spun. Adica este ceva de genul: "taiem cheltuielile si gata! De anul viitor vom avea o crestere economica solida, sanatoasa, care nu va mai fi bazata pe consum! Vedeti ce simplu e!". Lucrurile s-ar putea sa nu stea chiar asa. Nu intotdeauna solutiile simple sunt si cele mai potrivite. Asta nu inseamna ca trebuie sa cautam complicatiile cu orice pret. Desigur, nu. Dar solutii simple in situatii complicate? Este un punct de vedere prea unilateral. Pentru ca nu este foarte clar daca solutia propusa de Guvern ar avea o influenta pozitiva totusi asupra mediului de afaceri si societatii in general. Sectorul privat, pentru ca sa functioneze, trebuie finantat si trebuie sa observam ca premierul ne vorbeste de crestere economica in anul 2011, dar pana atunci ce va fi?

Conform articolelor citate, la sfarsitul discutiilor cu patronatele, Emil Boc a declarat:

"Considerăm în continuare că în perioade de criză nu trebuie majorate TVA şi cota unică şi optăm pentru reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a ne încadra într-un deficit de 6,8%. Următoarele şase luni vor fi decisive, iar de succesul acestor măsuri depinde reluarea creşterii economice şi a salariilor şi pensiilor, din 2011, cu restructurarea sectorului"

 Ce sa intelegem de aici? Ca daca planul propus de Guvern nu reuseste in urmatoarele 6 luni nu se vor relua cresterile de salarii si pensii? Pai daca nu reuseste? Nu se poate sa nu ne gandim, cu ingrijorare, si la asa ceva, la o astfel de posibilitate. Poate ca trebuia aleasa o soultie mai echilibrata. Solutia propusa de Guvern este contestata vehement de catre sindicate, care pot declansa actiuni masive de protest si, inclusiv, greva generala.Teoretic vorbind, este o solutie. Practic insa solutia agraveaza un climat social si asa destul de incarcat pana acum. Cu consecinte si economice. Problema nu este deloc simpla. Exista si nuante ce nu pot fi trecute cu vederea, consecinte imprevizibile. Trebuia, cred, o solutie mai echilibrata, care sa tina seama si de pragul de suportabilitate al populatiei la astfel de masuri si anume ca acest prag sa nu fie depasit... Deoarece, cred, succesul unor astfel de masuri nu se poate realiza fara o sustinere masiva din partea populatiei. Ramane de vazut cum vor evolua lucrurile...

Despre UE - reflectii

Franta si Anglia nu vor fi niciodata puteri comparabile cu Statele Unite si Uniunea Sovietica. Si nici Germania, de altfel. Lor nu le ramane decat un mod de a juca un rol decisiv in lume; anume de a se uni pentru a face Europa. Anglia nu este destul de matura pentru asta, insa afacerea Suezului o va ajuta sa-si pregateasca starea necesara. Nu avem deloc timp de pierdut: Europa va fi revansa.

Konrad Adenauer - Cancelar al Republicii Federale Germania (1949-1963)

Iata niste cuvinte celebre ale unui om celebru, ale unuia dintre fondatorii, si nu cred ca gresesc daca spun asa, Uniunii Europene de astazi. 

Interesanta, deosebit de interesanta remarca sa facuta la Paris in 6 noiembrie 1956...Deoarece pentru prima data, in mod public, Europa este descrisa ca o reactie la hegemonia exercitata de cele 2 mari supraputeri de atunci: SUA si URSS. Deci pentru ca Franta, Germania si Marea Britanie sa mai poata juca un rol decisiv in lume, cele trei trebuie sa se uneasca si sa faca Europa, lucru vazut drept singura cale pentru ca cele trei (foste) mari puteri europene sa mai poata juca acel rol decisiv in lume. Dar cred ca a mai vrut sa spuna si altceva, si anume: ca daca cele trei nu se vor uni, atunci Europa, practic, nu prea va mai conta in lume, fiind total sub dominatia celor doua supraputeri: SUA si URSS. 

Este de natura evidentei ca sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a avut drept rezultat crearea unei lumi simple, bipolare: cea capitalista si cea comunista, conduse respectiv de SUA si URSS, antagonice din punct de vedere ideologic - un antagonism din care a derivat si cel de ordin militar. Antagonismul militar era caracterizat prin cele doua organizatii: NATO (tarile capitaliste) si Tratatul de la Varsovia (tarile comuniste). Existau si un alt grup de tari, asa numitele tari nealiniate, adica nealiniate la niciun pact militar, tari neutre deci din acest punct de vedere. Decaderea Frantei si Marii Britanii s-a produs si pe fondul prabusirii colonialismului. Sa nu uitam ca Franta va pierde Algeria - importanta sursa de titei iar India sub Mahatma Gandhi si Nehru se emancipeaza de sub dominatia britanica. Si India era "perla coroanei britanice"... Decaderea Germaniei s-a produs in urma celui de-al doilea razboi mondial, tara fiind impartita in doua, intre cele doua mari sfere de influenta ale sus amintitelor supraputeri. Deci in acest context Europa trebuia sa fie revansa... Am putea sa ne intrebam de ce cancelarul german a folosit acest cuvant - revansa, adica revansa la ce? Se referea oare la o revansa a Germaniei? Nu cred. Nu de Germania in sine era vorba, ci de locul Europei in lume, sau poate ca de locul Frantei, Germaniei si Marii Britanii toate impreuna, revansa trebuind sa fie adresata atat Statelor Unite cat si Uniunii Sovietice. Mai mult decat atat, Adenauer spunea ca "nu avem timp de pierdut", cu alte cuvinte ca este imperios necesar pentru Franta, Germania si Marea Britanie sa se uneasca si sa faca Europa, altminteri rolul lor in lume va fi unul minor, nicidecum decisiv. Altfel spus aceste trei tari nu vor mai conta in politica mondiala.

Este cred destul de clar ca o Europa unita reprezinta o forta din foarte multe puncte de vedere (economic, militar, etc). Situatia de dupa caderea comunismului in Europa si a prabusirii URSS a facut posibila extinderea UE spre est. Dar a ramas, practic, o singura mare putere in lume - SUA, cu o influenta covarsitoare in Europa. Ca sa fiu mai scurt, o sa pun intrebarea: in ce fel de Europa traim? Sau, altfel pusa intrebarea: ce fel de Europa este aceasta de acum? Pentru ca daca raman valabile cuvintele lui Adenauer si acum, atunci aceasta Europa ar trebui sa se prezinte ca o reactie la hegemonia exercitata de SUA, actualmente, in lume. Este adevarat ca nu sunt contradictii intre SUA si Europa, sau cel putin acestea nu sunt evidente, dar ridicarea unei noi supraputeri - Europa ar fi clar in detrimentul SUA deoarece i-ar stirbi hegemonia pe care o exercita in lume, ca singura supraputere mondiala dupa caderea comunismului in Europa si, in special, dupa caderea URSS. Tocmai pentru ca o Europa unita reprezinta in mod clar, evident o forta. O forta de care trebuie sa se tina seama in lume! In aceasta ecuatie intra o noua "necunoscuta", ca sa ma exprim in termeni matematici, si anume China. China a progresat foarte mult si nu mai este China lui Mao Zedong de multa vreme. Reformele incepute de catre Deng Xiaoping, reforme reusite, au transformat aceasta tara imensa, odinioara o mare tara agrara, intr-o putere mondiala, nu numai din punct de vedere militar ci si din punct de vedere politic si, mai ales, economic!! China a fost singura tara, si nu cred ca gresesc daca afirm acest lucru, care a reusit sa reformeze cu succes comunismul. Si un alt lucru demn de remarcat este faptul ca aceasta tara, China, nu are ambitii hegemonice de cucerire sau de marire a sferei de influenta, o politica foarte atipica fata de politica marilor puteri europene sau SUA. Pe de alta parte Rusia se afla in fata consecintelor esecului de a reforma comunismul, fiind o tara cu un regim bicefal: Medvedev-Putin, care incearca cu incapatanare sa gaseasca o solutie. Deocamdata acolo sunt ceea ce as numi "marile cautari"...

Revenind insa la cuvintele lui Adenauer, trebuie remarcat ca SUA are tot interesul sa-si pastreze influenta covarsitoare in Europa, in special asupra Germaniei, Frantei si Marii Britanii. Sa ne gandim numai la faptul ca SUA domina practic NATO. Dar s-a vazut inainte de criza ca o moneda unica europeana - euro poate fi mai tare decat dolarul! Financiar vorbind Europa era puternica. Si iata cum aceasta criza financiara si economica actuala, provenita din SUA, ca si cea din perioada 1929-1933, loveste, ca si atunci, din plin Europa si pune in pericol existenta euro prin "tragedia greaca" ce se desfasoara chiar acum sub ochii nostrii: Grecia, o tara membra UE, membra a Zonei Euro, a ajuns practic in faliment, punand in pericol moneda europeana unica - euro, prezentand un risc ridicat de contagiune. Mai mult, nici Spania si Portugalia nu se simt foarte bine, si se tot vorbeste ca aceste tari pot urma Greciei. Si iata cum euro incepe sa scada ca valoare, apropiindu-se de dolar. Mai mult, s-a vorbit de excluderea Greciei din zona euro si s-au manifestat divergente in privinta ajutorarii Greciei, expuse mai ales de Germania. Iata cum frumoasa constructie europeana, nobila prin marile sale idealuri, incepe sa se clatine sub "blagoslovenia" crizei pornita din SUA. Trebuie spus ca si SUA are mari probleme datorita acestei crize, deoarece acolo a fost epicentrul cutremurului financiar, dar totusi...Dar totusi SUA a reusit victorii: a reusit o victorie in fata euro, a reusit sa dezbine Europa pe tema Greciei, a reusit, intr-un cuvant, sa slabeasca Europa destul de tare, mentinandu-se in top! Iar in Orientul Mijlociu are controlul asupra Irak-ului si exercita presiuni deosebit de mari asupra Teheranului, uitandu-se cu un ochi la China, pe care o si curteaza gratios si delicat, deoarece China are excedent bugetar!

Ce fel de lume va urma? Va reusi Europa sa aiba acel "rol decisiv in lume", despre care vorbea Konrad Adenauer?

Trebuie sa observam ca unica consecinta politica importanta care a rezultat dupa Marea Depresiune din '29-'33 a fost ascensiunea nazismului, asa cum sfarsitul primului razboi mondial, a avut drept consecinta, pe langa prabusirea Imperiului Austro-Ungar si al Imperiului Tarist - deci prabusirea marilor imperii si al ramasitelor unei lumi feudale, ascensiunea comunismului si crearea singurului stat comunist pe atunci: Uniunea Sovietica. Defapt, daca stau bine sa ma gandesc fascismul si comunismul sunt cele doua mari extreme, cele doua mari limite ale sec. XX, ambele de natura dictatoriala. Intre aceste limite se afla democratia. Recrudescenta neofascismului in zilele noastre in Europa, pe fond de criza economica, seamana (nu spun ca e identic, spun seamana) cu inceptul lui '33... Analogia mi se pare evidenta. Insa evenimentele, repet, nu sunt identice. Dar nu se poate sa nu te puna pe ganduri...Pentru ca ajungerea la putere a lui Hitler in 1933, ca si cancelar, a insemnat razboi. Un razboi nebunesc, este adevarat, o mare nebunie a unui bolnav mintal. Da, dar o nebunie care a dus spre ceva, spre lumea bipolara de care vorbeam mai inainte. Este foarte adevarat ca pe vremea aceea din ecuatie lipsea China. Un razboi care a condus, pentru Europa, la divizarea acesteia prin "cortina de fier" in Europa capitalista si in Europa comunista. Dar oare nu spuneau latinii: divide et impera? Si atunci de ce sa nu ma intreb: nu s-a urmarit oare ca prin acest al doilea razboi mondial Europa sa fie dezbinata pentru ca sa fie, apoi, usor condusa? Oare nu la asa ceva s-a referit Adenauer cand vorbea despre acel "rol hotarator"...? Tactica pare sa se aplice si acum. O Europa unita poate fi pe placul Rusiei?.... Rusia a vrut din totdeauna sa aiba o influenta majora in Europa, asupra statelor europene. Rusia acum se simte decazuta din statutul de mare putere mondiala si doreste sa-si recapete acest statut, "onoarea ei nereperata" cum ar zice Caragiale. Pentru ca dupa prabusirea comunismului in Europa si a URSS, Rusia si-a pierdut influenta pe care o avea in Europa si considera ingrijorator faptul ca NATO s-a apropiat de frontiera sa. 

Si din nou imi rasuna obsedant in minte cuvintele lui Adenauer: "nu avem timp de pierdut".

Lumea se schimba, noi odata cu ea.... Dar ce lume va urma...? 

In final un articol interesant cu privire la citatul dat la inceput - articolul aici.